Ziua Georgianei (2006)

partyEscu: „Hai, scrie!”

Io: „Nu-mi vine deloc la hai.”

Comandante Che Guevara. Mă duc să dansez.

Dora: „Iar faci liste!” – reminiscenţe de când ne-am văzut data trecută şi încercam să programăm întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului … liste cu cei patruj’ de colegi din clasă …

Escu lua numai 7 la română. Până când, într-un moment, Popeasca (profa de română) l-a ameninţat că-l lasă corijent. Luase notă mică în teză şi îi mai trebuia o notă la oral … mai erau 2 zile şi tot chiulea … a trebuit să citească într-o zi rahatul ăla de carte a Hortensiei Papadat-Bengescu … probabil Concert de muzică de Bach … tâmpenia aia cu moşi decrepiţi şi ipohondri.

Bela ceau! Bela ceau! Bela ceau ceau ceau!

Dar până la urmă Escu a trecut la română. Probabil că a luat tot un 7, că mai mult nu reuşea.

Toată lumea mă cunoaşte pe-aicea de pe vreundeva. Io abia dacă îmi aduc aminte de cineva, în afară de Georgiana şi prietenul ei (mi s-a reamintit că îl cheamă Cornel), Alf, Escu şi prietena lui (mi s-a reamintit că o cheamă Dora), Rami şi Fadi. Georgiana, Alf, Escu şi Rami mi-au fost colegi de liceu. Fadi este fratele mai mic al lui Rami şi am făcut împreună cursuri de limba germană. Rami se însoară mâine. E normal că nu m-a invitat la nuntă.

Şi acum mă duc la veceu.

The Shoop Shoop Song – Cher

Georgiana are brăţară la picior. După ce a citit hieroglifele mele, mi-a mărturisit cu mândrie că are şi inel de deget de picior, dar nu-l purta în seara cu pricina.

Explică-le tuturor ce scrii şi de ce. Dă-te mare. Nu le dai poveştile decât dacă le citesc pe toate. Nu au timp. Atunci nu le dai nici una. Justificat.

This Thing Called Love – Queen
Juanes – La camisa nera

Georgiana mi-a arătat fericită inelul de logodnă. Nunta cândva în primul sezon de nunţi de la anu’.

Alf pleacă.

În seara asta am încercat din nou să iau legătura cu Lucian. Iar nu mi-a răspuns la telefon. I-am dat SMS: „Aş vrea să te văd. Dana”. Dacă nu-l sensibilizez nici cu SMS-ul, sunt lipsită de mijloace pentru a lua legătura cu el. Vreau doar să-i arăt acele superbe scrisori pe care mi le-a scris la un moment dat. Asta-i tot!. Şi să văd ce mai face.

Io: „Escule, mai vreau şi io hârtie!”

Escu: „Cum mă cheamă pe mine?”

Io: „Escu”.

De fapt, el este Alexandru Popescu, fiul actriţei Gabriela Popescu. Dar eu nu i-am zis niciodată altcumva. Cum aş putea să-i spun Alex acum?

Escu îmi dă un carton.

Escu: „Poţi să scrii pe aşa ceva?”

Io: „Pot să scriu pe orice!”, zic io, tare mândră de mine.

Cum îl cheamă p-ăla … Enrique … nu, celălalt … Ricky Martin … La copa dela vita … sau cam aşa ceva … Allez allez allez! Go go go! Allez allez allez! Do you really want it? Do you really want it? Tonight is the night we are gonna celebrate … Go and get it!

Escu către Dora: „De unde ştiai de Dana?”

Dora: „De la voi … din povestirile voastre … pe Dana o aveam cel mai clar în minte … nu ne cunoşteam înainte de nunta lui TB … Şi cu Andreea Căproiu am avut aceeaşi senzaţie … Dar când m-am întâlnit cu ea pe stradă ultima oară … nu ştiu … era ciudată …. Am auzit şi recentele poveşti despre ea … Ce se întâmplă cu ea?”

Nimeni nu ştie de fapt ce se întâmplă cu Andreea Căproiu. Eu bănuiesc că îşi bagă în venă. Altă explicaţie nu găsesc. Sau că a înnebunit pur şi simplu. Lumea nu este însă de acord cu mine. Tot speră să fie o fază trecătoare. Dar durează de mai bine de un an.

Dora: „Nu ştiam o poveste anume despre Dana … O simţeam că este dintr-o bucată …. aşa … ca mine….”

Dora către mine: „Undeva tu să ai chestiile alea ale tale, să nu stai închisă în gogoşarul ăla al tău … dacă e cineva care să ţi le vadă, e mare lucru … Eram la înmormântarea bunicii lui Alex … după ce am strâns tot … ne întrebam cum că ce facem acum … hai să ne distrăm[1] …. Ce-ar fi ca în fiecare dimineaţă să mă trezesc şi să mă gândesc azi unde plec? … În fiecare zi trebuie să ai măcar un lucru pe care îl faci pe îndelete … fie el şi un caca foarte mare … şi simţi astfel că măcar ai făcut un lucru pe ziua respectivă … aşa … ca lumea. Şi mai am o chestie mişto: viaţa e un jos şi în jocul ăsta nu eşti singur. N-am inventat eu asta … dar … fă totul la maxim … te plictiseşti … ia-o de la capăt!”.

Stere – Timpuri Noi E minunat …

De ce a trebuit să taie melodia asta?

Cornel face poze. Are un aparat foto impresionant. Sper să-mi dea şi mie pozele.

Goran Bregovic – Mesecina

Georgiana a primit o bluziţă albă şi nişte bermude bej. Îi vin bine (le-a probat şi ni le-a arătat). A mai primit şi o rochiţă. N-a probat-o (pentru că nu a încăput-o la bust).

Georgiana: „Cred că îmi pun maieul maro”.

Dora cască. Pentru că îi e somn de moare!

Am mai comandat un gin tonic. Fumul de la ţigara Georgianei îmi intră în nas şi în ochi, pentru că a lăsat-o în scrumieră în faţa mea şi a plecat să discute vorbe cu diverşi invitaţi.

S-a întors Georgiana. Şi-a luat ţigara.

Georgiana: „Nu pot să cred că mi-a luat paharul de bere! … Mi se pare că este cea mai de căcat zi a mea!”

Io: „De ce?”

Georgiana: „Mi se pare că nu se simte lumea bine … nu dansează … Sper că nu notezi şi asta!”

CALMEAZĂ-TE GEORGIANA! RELAX!

A plecat cică după lumânări sau aşa ceva. Iar şi-a lăsat ţigara în faţa mea. Tot fumul … ştiţi voi unde!

It’s my party and I cry if I want to I cry if I want to.

Asta îi cântasem io Georgianei la începutul petrecerii. A venit tortul! Totul e previzibil.

Toată lumea cântă LMA! Este acoperită oarecum melodia pusă prin staţie … într-un final s-au gândit să o oprească! Tare!

Evident, cât timp o pupă lumea, ţigara e tot la locul ei … în scrumieră în faţa mea.

Aoleu! Iară mi se termină hârtia! Adică cartonul.

Inelul Georgianei: irelevant câte carate … totuşi 18+1 (habar n-am ce-nseamnă asta).

Georgiana: „E mai frumos decât ce aş fi putut să văd vreodată!”

Io: „Te cred”.

Georgiana: „Asta dacă tot nu aveai ce să scrii! Şi dacă te plictiseşti, poţi să mănânci nişte tort care are mai multă frişcă decât altceva. În loc să dansezi şi să te simţi bine …”

FALS!

Io mă simt bine …

Georgiana: „făcând ce te face să te simţi bine.”

CORECT!

Mănânc tort.

Scrisul Georgianei: „Am furat pixul şi cartonaşul Danei. O las 2 secunde să aleagă fructele din tort 😀 Curioasă să vadă ce am scris … J i-am furat şi jumătate din felia de ananas.”

Io: „Recunosc că m-ai păcălit şi că mi-ai furat ananasul. Data viitoare o să fiu pe fază!”

Georgiana: „Mai avem şi tort de bezea!”

Io: „Uăuh!”

Dora: „Pa! Să rămâi aşa cum eşti!”

Aşa cum?!
[1] Dora nu ştie povestea Înmormântarea lui Tataie J. Poate că este ca mine, dar nu o cunosc şi nu pot confirma opinia ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *